la-Ramnicu Valcea.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii valcenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Povestea cetății fantomă de la Câineni sau Arxavia, construcție a habsburgilor

Agerpres

 

Câineni, localitate situată în nordul județului Vâlcea, are o arhitectură aparte pentru cine ajunge pentru prima dată aici și are un răgaz de câteva minute pentru a se abate din Drumul Național 7 spre poalele ultimului versant al Munților Făgăraș.

"Aici pare că se termină Vâlcea și începe Ardealul sau invers", spune primarul din Câineni, Ion Nicolae.

Jumătate din casele vechi din Câineni au garduri zidite, porți înalte din piatră iar arhitectura te duce cu gândul mai degrabă la sașii sibieni decât la culele oltenești. Și drumurile înguste pietruite, vorba molcomă a sătenilor, toate spun un singur lucru, care are legătură cu istoria locului. E o istorie veche de aproape 300 de ani, când la Câineni se înălța una din cele mai mari cetăți austriece de dincoace de Carpați — "Arxavia" sau "Strassbourg".

"O cetate despre care și azi se spune că în nopțile lungi de iarnă se vede deasupra comunei, spun sătenii. Se aud lovituri de spadă, muzici, dansuri, nechezat de cai. Ei, sunt povești pe care le-am moștenit cu toții de la bătrânii satului, este povestea uneia dintre cele mai frumoase cetăți austriece care a străjuit poarta defileului de nord a Văii Oltlui", afirmă edilul din Câineni.

Potrivit istoriei județului, prin pacea de la Passarowitz, în anul 1718, Imperiul Habsburgic preia în stăpânire Oltenia, iar din ordinul contelui Steinville, reprezentantul împăratului Carol al VI-lea pentru cele 'două Dacii', inginerul și arhitectul Friedrich Schwantz construiește, în perioada 1718 — 1722, la Malu Podului (toponimul actual), în partea de nord a satului Câinenii Mari, cetatea Arxavia, în latină, și Strassburg, în austriacă. 

Profesorul Ligia Rizea, specialist în patrimoniul vâlcean, spune că Arxavia era o cetate înaltă, cu fortificații puternice și care "închidea cu privirea toată Valea Oltului spre Robești, orice inamic care se apropia la 20 de kilometri distanță putând fi ușor reperat, existând timpul necesar pregătirii de apărare" .

 

Cetatea Arxavia era așezată pe un platou drept, de deasupra drumului european 81, în dreptul podului care traversează Oltul la Câinenii Mici. După unele referințe, Friedrich Schwantz, în timpul constuirii cetății, ar fi descoperit urme de construcții romane, care sunt, de altfel, atestate și de arheologi și figurează ca "Așezare — Epoca romană, sec. II-III d. Hr.', în Repertoriul monumentelor istorice din județul Vâlcea.

Câineniul a devenit astfel un centru militar și comercial al imperiului, aici apărând și primii funcționari austrieci, primii traducători și primele piețe comerciale. În acea perioadă, o populație săsească este adusă în cetatea Arxaviei și se pietruiesc mai multe drumuri și se refac unele din căile de comunicare spre Boișoara și Titești. Tot atunci reapare pe hartă după aproape 1500 de ani, drumul romanilor.

"Încă din 1717, austriecii au deschis pe Valea Oltului "un drum de 11 ore pentru trăsuri, stâncile fiind sfărâmate, rostogolite și nivelate'. Este pentru prima dată când Valea Oltului devine drum de legătură între Oltenia și Ardeal, până atunci existând doar drumul vechi al Loviștei spre Curtea de Argeș. Tot atunci apare și poștalionul", spune Rizea.

Inscripția pe două plăci de marmură albă de 2,30/1,20 metri, aflate în prezent pe stâncile de deasupra șoselei pe partea stângă pe direcția de mers spre Sibiu începe astfel: 'Stai călătorule. Unde natura poruncește să te oprești și vitejia lui Traian s-a oprit. (...)'.

"Construirea drumului s-a făcut cu sprijinul secret al boierimii din Oltenia și înainte de intrarea oficială a Olteniei sub stăpânirea austriacă, deoarece, așa cum consemnează inscripția amintită mai sus, din 1717 drumul a primit numele împăratului Carol al VI-lea , "Via Carolina", asigurând tranzitul comercial și militar pentru vehicole pe patru roți și reintrând în istorie după mai bine de un mileniu jumătate, după ce fusese parcurs pe Valea Oltului de armatele romane ale lui Traian, spre Sarmisegetuza. Dar spre deosebire de drumul roman, care ținea stânga Oltului, Via Carolina a fost construită pe malul drept, iar traseul ei a constituit în bună măsură traseul șoselei anterioare amenajărilor hidrotehnice de pe Olt", explică profesorul Rizea.

Habsburgii preiau, astfel, sub stăpânire Vâlcea și încep, în foarte scurt timp, să fixeze repere ale imperiului — zecile de construcții, birouri ale funcționărimii imperiale din Râmnicu Vâlcea, cetăți fortificate în zona Călimăneștiului. Marile ansambluri mânăstirești de la Cozia, Episcopia Râmnicului, Dintr-un Lemn, Bistrița, Hurezi, care existau anterior, primesc ca arhitectură zidurile fortificate, impuse de arhitecții habsburgi. Se spune că și zidurile fortificate din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea datează din perioada stăpânirii habsburgice.

Așadar, Arxavia nu a fost un caz izolat de construcție austriacă. Cetatea din Câineni a fost vizitată de Eugen de Savoia și multe baluri în onoarea acestuia au fost organizate la aici.

După pacea de la Belgrad din 1739, Arxavia a fost distrusă de turci, azi fiind un teren agricol, dar ochiul avizat al arheologului reperează cu precizie urmele zidurilor, poarta de acces și șanțul de apărare ale cetății. Astfel, după 30 de ani de stăpânire autriacă, Oltenia reintră sub stăpânire otomană și direct supusă prinților fanarioți de la București.

"Păcat. A fost perioada scurtă de înflorire a Văii Oltului, legendele care au rămas despre habsburgi păstrează noblețea acestui mare imperiu apusean. Poate că, cine știe, dacă habsburgii ar fi stat măcar o sută de ani aici, la Vâlcea, ne-am fi putut mândri și noi, azi, cu un județ ardelenesc", conchide primarul din Câineni.

Și Via Carolina decade treptat după 1739, drumul este fragmentat pe alocuri de prăbușirile de stânci și torente. Cel care încearcă o refacere a lui, în 1818, este slugerul Tudor Vladimirescu în vremea când era vătaful de la Câineni.

Cât despre Arxavia sau Strasburg, în nopțile lungi de iarnă, ea apare semeață, ca o fantomă, pe versantul de deasupra Câineniului și vag un acord de vals vienez reușește să răzbată de dincolo și se apoi se pierde pe Olt în jos, prin defileu, până departe spre Dunăre.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015