la-Ramnicu Valcea.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii valcenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Mănăstirea Dintr-un Lemn, locul unde se găsește icoana care a 'vorbit' despre martiriul Brâncovenilor

Agerpres

 

Depresiunea Horezu este catalogată drept leagănul spiritualității din Țara Românească, mănăstirile care se situează aici și care se apropie de venerabila vârstă de 400 de ani fiind adevărate academii, școli de arhitectură, pictură, carte și dumnezeire.

Hurezi, Bistrița, Govora, Surpatele sunt doar câteva dintre mănăstirile sfinte din această depresiune aleasă de Dumnezeu, prin voia voievozilor și a cărturarilor, cu menirea de a fi centre sau nuclee care radiază în toate părțile cuvântul drept al ortodoxiei românești.

Între acestea se află celebra Mănăstire Dintr-un Lemn, o bijuterie a secolului al XVI-lea, situată pe malul râului Otăsău, în satul Dezrobiți, unul dintre cele nouă sate care compun comuna Frâncești, chiar în centrul județului Vâlcea. De altfel, comuna Frâncești este o veche vatră monahală. Pe teritoriul ei au fost ridicate, începând cu secolul al XVI-lea, patru mănăstiri: Dintr-un Lemn, Surpatele, schitul Mănăilești și schitul Colnic, azi doar primele două păstrându-și destinația inițială.

Dar cea mai vestită și mai căutată dintre toate este Mănăstirea Dintr-un Lemn, în mare parte datorită legendelor care se împletesc cu istoria sa. Este singura mănăstire care a fost construită în urma aflării unei icoane, apărute parcă de nicăieri și care a propus astfel umanității un templu ortodox — mica monadă de la Frâncești. 

Sirianul Paul de Alep, în calitatea sa de fiu, arhidiacon și istoric al patriarhului Macarie al Antiohiei, a vizitat Țara Românească împreună cu patriarhul între anii 1653 — 1658. El consemnează pentru prima dată legenda construirii Mănăstirii Dintr-un Lemn, în jurnalul său intitulat "Călătoriile lui Macarie Patriarhul Antiohiei'.

''În vremurile vechi locuia aproape de aici un pustnic care, deșteptându-se din somn, a găsit o icoană a Maicii Domnului atârnând de un copac și, aceasta i-a spus: Dorința mea este ca tu să-mi clădești aici o biserică din acest copac. Prin urmare pustnicul s-a sculat și a tăiat copacul și a început să clădească din el o biserică frumoasă pe care a acoperit-o și a ridicat-o din lemnul acestui singur copac. Din această cauză ei au numit-o mănăstirea Dintr-un Lemn, iar în limba greacă "Movo", și aici s-au întâmplat multe minuni. Acum douăzeci de ani unuia dintre marii dregători ai țării i-a plăcut acest locaș și, lăsând biserica de lemn în vârful unui deal unde se afla, a clădit mai jos de ea o mănăstire mare de piatră, cu o biserică minunată cu hramul Adormirii Maicii Domnului; este locuită de călugărițe. (...) Lângă biserică se află doi copaci uriași care, după cum se spune, sunt tovarășii celui de-al treilea, care a slujit la construcția bisericii'', se arată în scrierile lui Paul de Alep.

 

"Prin urmare, tot datorită lui Paul de Alep se știe că biserica de zid, ridicată în 1635 este ctitoria lui Preda Brâncoveanu, mare dregător în timpul lui Matei Basarab, foarte probabil și cu aportul marelui domnitor, menționat la loc de cinste în pomelnicul mănăstirii și în pisania de deasupra ușii de la intrarea în biserică, datată 1715, august 30, care consemnează contribuția domnitorului Ștefan Cantacuzino la refacerea bisericii și construirii caselor și chiliilor din incinta istorică", spune sociologul Ligia Rizea, specialist în probleme de patrimoniu.

O altă legendă, mai târzie, din secolul al XVIII-lea, o spune mitropolitul Neofit Cretanul în lucrarea sa "Jurnal de călătorie'. El vorbește despre un cioban numit Radu care ar fi visat icoana Maicii Domnului ascunsă într-un stejar secular, a tăiat stejarul, a găsit icoana, a construit din lemnul stejarului o bisericuță în care a așezat icoana și a făcut ușa bisericuței mai mică decât dimensiunile icoanei (care măsoară în realitate 1,52/1,25 m și grosimea de 8 cm.), pentru ca icoana să nu poată fi scoasă din biserică. 

Bisericuța din secolul al XVI-lea nu s-a păstrat pe locul ei inițial. Ea a fost mutată mai sus — 'ca la o azvârlitură de piatră', cum spune mitropolitul Neofit Cretanul, fiindcă Matei Voievod, a dorit să ctitorească o biserică din piatră zidită la rădăcina stejarului tăiat. 

De Mănăstirea Dintr-un Lemn și-a legat numele, la începutul secolului al XVIII-lea, și domnitorul Ștefan Cantacuzino, care lărgește biserica de zid, îi adaugă pridvorul și o rezugrăvește și tot lui i se datorează și Palatul brâncovenesc (stăreția).

Sâmburele real care răzbate din toate legendele țesute în jurul Mănăstirii Dintr-un Lemn îl constituie icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, despre care nu există un punct de vedere cert al specialiștilor cu privire la datare și proveniență. Cel mai controversat sau totodată și cel mai interesant punct de vedere este cel al profesorul Andrei Gabor de la Universitatea din Strasbourg, care spune despre chipul Maicii Domnului că este pictat după modelul lăsat de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, cel care a pictat-o prima dată pe Fecioara Maria, și că ar fi fost pictată în secolul IV, la Mănăstirea Theothokos din Grecia. Cei mai prudenți dintre specialiștii în iconografie plasează pictarea icoanei la începutul secolului al XV-lea. 

Astfel, Ioana Ene, care i-a întocmit fișa pentru clasarea în tezaurul României, spune: ''Expresia figurii Maicii Domnului aparține tipului 'Îndurării', cristalizat în Bizanț, în sec. XII. Energia emoțională pe care o degajă, modelul dulce, plastic, nasul curbat elegant, valoarea volumelor prin tonuri calde cu lumini rare și umbre ușoare, constituie trăsături ale școlii macedonene. Lateral au fost reprezentați profeții mesianici, iar în colțuri apar Arhanghelii Rafaiil și Uriil. După restaurare se poate observa și reversul pictat în culori calde, poate dintr-o etapă ușor tardivă''.

"Icoana este executată dintr-un singur panou de lemn și este pictată pe ambele fețe, în etapa a doua fiind pictată pe verso scena 'Judecății de Apoi' — ceea ce sugerează ideea utilizării ei ca icoană de procesiune", menționează Rizea. Aceasta spune că cea mai cutremurătoare mărturie de care este legată această icoană o aflăm de la Valeriu Anania, în ''Cerurile Oltului'. El descrie o scenă care o are ca protagonistă pe ambițioasa doamnă Păuna Greceanca, soția lui Ștefan Cantacuzino, uzurpatorul lui Constantin Brâncoveanu. Aflată în dimineața zilei de 15 august 1714 la Sfânta Liturghie, în biserica Mănăstirii Dintr-un Lemn, 'când privea la icoana Maicii Domnului, în țesătura de la poale a văzut cum turcii din Stanbul taie capetele Brâncovenilor...', viziune care-i declanșează o criză de nebunie, geme, țipă, urlă, își rupe straiele de pe ea, apoi leșină. Este readusă în simțiri de maica Olimpiada și slujnica pe care o adusese cu ea la mănăstire, cărora le mărturisește vedenia. Ștefan, voievodul care-l vânduse pe Brâncovenu turcilor, se grăbește să înlăture pe cele două martore. Le înscenează un proces de vrăjitorie, singurul din istoria noastră națională'', spune Valeriu Anania. Astfel, pe slujnică o spânzură, iar pe călugăriță o zidește de vie într-o mănăstire, cronica spunând că acest lucru s-a petrecut la Bascov. 

"Dar, lucru puțin știut, este că în timpul lucrărilor de restaurare la Palatul Brâncovenesc — stăreția Mănăstirii Dintr-un Lemn, a fost găsită o încăpere de mici dimensiuni, fără niciun acces de dinafară, iar înăuntru scheletul unei femei", adaugă Ligia Rizea.

Mai rămâne de spus ca lângă biserică, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, sunt îngropați doamna Maria, soția voievodului Șerban Cantacuzino, iar în 1734, Gheorghie Cantacuzino Basarab, fiul acestora — ca argument al faptului că Mănăstirea Dintr-un Lemn a fost o triplă ctitorie voievodală — Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Ștefan Cantacuzino.

Cert este că nici până în prezent nimeni nu a reușit să deslușească adevărul despre Icoana de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, nimeni nu a revendicat a fi creatorul ei, rămânând varianta că icoana a fost poate oferită credincioșilor...chiar de Dumnezeu.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014